Se facea ca era o seara frumoasa de vara cand am primit telefonul de la Alina si Marian ca vor sa ne vedem. Zis si facut, i-am chemat la cort si exact aceeasi reactie de care va povesteam si la Simona si Nicky, pac au aparut castile moto pe masa. Off the record, cred ca o sa ne specializam pe nuntile cu motociclisti.
Cum va spuneam, piele, negru, alb, nunta? Ce au toate acestea in comun? La prima vedere, nimic. Dar daca priviti in ansamblu s-ar putea sa gasiti cateva elemente comune. Noi am inteles ideea inca de la prima intalnire, nunta gotica ce avea sa fie. Aparent nu pare ceva prea vesel, “cu negru la nunta??neah!”. Ei bine, da. Totul este atat de elegant ca nu va puteti imagina.
Detaliile au fost stabilite, rochia de mireasa cu alb si negru, mirele cu epoleti, nuntasii in piele si cu motocicletele la ei, fetele de masa cu alb si negru, prezidiul cu trandafiri rosi, pene negre si o casca moto, photo corner-ul stabilit, candelabre. Totul a fost scris si facut pana la cel mai mic amanunt.
A venit nunta, iar Alina si Marian au fost parca desprinsi din cartile de povesti. Imbracata in alb si negru, eleganta, diafana si mereu cu zambetul pe buze. Iar el era intr-un costum cum numai in filmele acelea din anii ’20 vezi, stimabil, serios si inconjurat de prietenii in pantaloni de piele si veste pe care era inscriptionat “Slowriders”. In rest, toata seara au fost prezenti, au dansat si s-au simtit bine. Au avut oameni frumosi in preajma, iar noi am avut grija ca totul sa iasa cum si-au imaginat. Si ne-au confirmat cumva asta lacrimile din ochii lor…si ai nostri.
Ne bucuram mereu cand ajung la noi oameni dinastia frumosi si emotionanti 🙂
Casa de piatra, Alina si Marian! Si sa aveti o viata frumoasa, ca voi 🙂 Si va mai asteptam pe la noi.
Eu sunt Alina despre care vorbea atât de frumos, Simona. Eu sunt mireasa care s-a simțit mai mult decât perfect în ziua nunții ei, eu sunt cea care a promis că nu va plânge. Degeaba. Mi-am văzut visul îndeplinit. Un vis pe care l-am avut timp de 24 de ani, fragil de altfel și irealizabil, dar până să o întâlnesc pe Simona. Simona? Nu, când ne-a deschis ușa pentru prima oară am jurat că este un înger. Un înger care ne-a spus: „E bine, sunteți de-ai mei”. Mai e nevoie să spun ce reacție chimică s-a produs între noi? Am numai cuvinte de laudă pentru acest înger teluric și pentru toată echipa care poate, la început, le-am părut puțin ciudați. „Decorul e macabru!” Simona doar zâmbea și îmi spunea: „O să fie bine, o să vezi!” Așa a fost, mai mult decât bine, mai frumos decât îmi puteam imagina, mai ceva ca în basme. Singurul regret? Nunta a durat doar o zi și o noapte. Acum înțeleg de ce în povești, totul ține trei zile și trei nopți și parcă nici așa nu e suficient.
Pot scrie o carte de succes despre întreaga nuntă, dar o să mă rezum.
Pe strada Făinari, nr. 22, bl. 55, et. 1, ap. 7 nu o să găsiți doar un birou. O să găsiți un peștișor de aur căruia, după ce vă îndeplinește toate dorințele, nu trebuie să îi dați drumul. Vă va rămâne în suflete și vă va deveni un foarte bun prieten.
Simona, nu ai organizat doar o nuntă gotică. Ai îndeplinit dorința unui cuplu care s-a întregit prin tine! Nu îți pot descrie sentimentele care mă încearcă, e o fericire absolută pe care vreau să o simți și tu. Fii mândră, o meriți pe deplin! Iar viitoarelor cupluri, eu le promit că dacă vor păși alături de tine, fericirea, iubirea și norocul le vor fi călăuze!
Simona, te iubim!